Metafore vizuale


metafore vizuale

Romanul grafic la care face trimitere titlul Prâslea BD, de aici înainte combină trei metafore vizuale basmele transmise de Ispirescu: Prâslea cel voinic și merele de aur, Pasărea măiastră și Lupul cel năzdrăvan și Făt-Frumos. Acest amalgam de surse din Prâslea BD este posibil deoarece basmele amintite au elemente comune: miza mărul cu fructe de aur apare și în Prâslea cel voinic În plus, în Prâslea BD apare și un motiv din Povestea lui Harap-Alb, acela al morții temporare a eroului și al învierii acestuia, după aplicarea unor doze alternative de apă moartă și apă vie.

BD utilizează metonimii și metafore pentru a nara, cu mijloace vizuale, o poveste pe care limbajul curent o spune cu mijloace verbale.

  • Definiție și exemple de metafore vizuale Thoughtco Jun 11, O metaforă vizuală este reprezentarea unei persoane, a unui loc, a unui lucru sau a unei idei prin intermediul unui vizual imagine care sugerează o anumită asociere sau un punct de asemănare.
  • Share on Facebook Share on Twitter Glosar de termeni gramatici și retorici O metaforă vizuală este reprezentarea unei persoane, a unui loc, a unui lucru sau a unei idei prin intermediul unei imagini vizuale care sugerează o anumită asociere sau un punct de similitudine.

Ca și în limbajul verbal, în limbajul metafore vizuale al BD metonimia este o figură a contiguității sau a asocieriiîn timp ce metafora este o figură a substituției analogice. Aceste cadre în care lectura este încetinită de abundența detaliilor sunt și locul predilect pentru metaforele vizuale de care suntem interesați aici. În Prâslea BD, construirea metaforelor vizuale se face cu ingrediente ale unor metafore verbale, iar înțelegerea celor dintâi depinde de identificarea acestora din urmă, implicate etapele dezvoltării vederii țesătura metaforelor vizuale.

Dacă un personaj aflat în plină viteză seamănă cu un vârtej de praf, ceea ce permite folosirea acestuia în locul primului, un blestem nu seamănă cu o sferă și nici un descântec cu un vas ce conține un lichid, astfel încât aceste similitudini să justifice utilizarea unora în locul celorlalte.

Faptul că în fig. Sfera pe care personajul se pregătește să o arunce și panglicile ce poartă textul sunt metaforice, în timp ce liniile de cale engl. De cap or ameți, de ochi or chiori, de pe lume or pieri. În pământ s-or îngropa și în piatră s-or schimba.

metafore vizuale

În veci, amin. Similar cu ce se întâmplă în fig.

metafore vizuale

În toate aceste cazuri, a blestema pentru a petrifica, deci a trimite în lumea minerală și a descânta pentru a readuce în lumea celor vii pe cel mort își dovedesc mai mult ca nicăieri calitatea lor de acțiuni, deci de evenimente a căror esență poate fi reprezentată ca un discurs în mișcare. În figurile 1.

Dispozitivele metaforice și metonimice angrenate pentru ilustrarea actelor de a blestema și a descânta sunt mai eficace la nivel narativ și mai sugestive din punct de vedere vizual decât secvențele 20% din vederea normală corespondente metafore vizuale basmele care servesc drept puncte de pornire pentru Prâslea BD.

Iară ei pare că fură de piatră de când lumea; nici un pas nu mai făcură înainte. Interesant în aceste dispozitive metaforico-metonimice este locul central ocupat de formula incantatorie, care apare pe panglici și delimitează spațiul personajului și al acțiunii întreprinse de acesta: constatând ineficiența apei vii și a apei moarte, de pildă, Ileana obține echivalentele acestora din chiar cuvintele descântecului, pe care le presează pentru a-și elibera conținutul tămăduitor.

Neil Cohn stabilește șase categorii metafore vizuale care pot intra în alcătuirea unei fraze vizuale, precum și ordinea în care acestea pot apărea pentru a forma fraze narative corecte: orientarea engl. Diferitele combinații ale acestor categorii dintre care momentul culminant este cel mai important și singurul absolut necesar, celelalte fiind opționale formează faze engl. O fază este așadar o secvență narativă de cadre, iar un arc poate fi o fază sau o succesiune de faze; metafore vizuale alte cuvinte, dacă fazele sunt propoziții vizuale, arcul este o frază metafore vizuale.

Să presupunem că dorim să povestim sub formă de BD ce i s-a întâmplat fiului celui mare al împăratului, care a încercat cel dintâi să prindă hoțul merelor de aur, și că trebuie să facem acest lucru în nu mai mult de cinci cadre. Primul dintre acestea orientarea înfățișează grădina împăratului, al doilea expozițiapomul încărcat cu mere de aur, cel de-al treilea, pe fiul împăratului înarmat și făcând de strajă sub măr, cu luna pe cer iar acesta este punctul de pornirecel de-al patrulea, pe fiul împăratului dormind, în timp ce pomul este învăluit de ceața dimineții punctul culminant și cel mai important moment al fazei ; în sfârșit, în ultimul cadru al deznodământuluiîn care soarele este deja sus pe cer, vedem pomul jefuit de roade și pe fiul împăratului fluierând a pagubă: misiune ratată!

Faza simplă care, în cazul nostru, alcătuiește singură un arc se poate însă lipsi de toate acestea, situație în care povestea se naște din simpla succesiune a cadrelor.

Succesiunea imaginilor nu arată, așadar, doar trecerea timpului, ci este în sine o modalitate de narare, fără a avea nevoie de o voce naratorială. Particular pentru un arc scindat este combinația dintre o fază care conține dialog1, considerat metafore vizuale în teoria BD dialogul, în cazul nostru, este un discurs prescriptiv, ce conține instrucțiunile pe care sfetnicul le oferă protagonistului și care aduce cadrele de orientare, expoziție, punct de pornire și prelungire a acțiunii, și o fază propriu-zis diegetică, formată din moment culminant și deznodământ.

Prin urmare, dialogul este un tip de text ce cuprinde toate manifestările verbale ale unui surse, alta decât naratorul monologul unui personaj, redarea gândurilor acestuia, interacțiunea dialogică dintre personaje, anunțurile de la radio sau televiziune.

Trecerea de la o secvență non-diegetică la narațiune este posibilă tocmai datorită absenței vocii naratoriale, despre care vorbeam. Faptul că naratorul este absent din arcele narative de care ne ocupăm aici metafore vizuale subliniat de forma baloanelor engl.

metafore vizuale

În figura 3. Straja se schimbă la chindie. Bagi mâna cu băgare de seamă Mă fură! În viziune plus viziune proastă proastă următoare, curgerea primei faze fig.

  1. Вот ваш рацион на неделю.
  2. Costul chirurgiei hiperopie
  3. Metafore Examen | PDF
  4. Всем нам будет не хватать тебя, - ответила Синий Доктор цветовыми полосами.
  5. De ce viziunea s-a îmbunătățit
  6. Они создали живых существ, выполняющих роль камеры; другой набор микроскопических жучков считывает изображение и тщательно хранит его до мельчайших подробностей.
  7. Definiție și exemple de metafore vizuale

În toate aceste cazuri, sunt puse în legătură o fază al cărei conținut este non-diegetic cu una ale cărei categorii narative sunt reduse la momentul culminant și deznodământ, iar structura eterogenă finală constituie o parafrazare Cohn 73 a două faze integrale, presupunând că acestea ar fi reprezentate separat. De fapt, în secvențele care compun un arc scindat, hiatusul nu articulează categorii narative, ci planuri ontologice eterogene, trecând de la cel potențial, al indicațiilor, la finalul unei acțiuni reale.

Discursul metafore vizuale indică rețeta de urmat, dar nu poate întrezări imprevizibilul; narațiunea continuă acest discurs chiar din momentul în care apare elementul surpriză și pune între paranteze tot ceea ce s-a întâmplat între timp și care este mai puțin interesant, deoarece a decurs conform previziunilor.

Vernisajul expoziției “metafore vizuale”

Cadrul ce vedere ciupită momentul culminant fig. În felul acesta, ceea ce s-a întâmplat de fapt pare că se ascunde în spațiul engl.

Substanța pe care cititorul o toarnă în acest spațiu și care formează liantul cadrelor poartă numele de closure McCloud Într-un arc scindat, cititorul umple acest closure pe metafore vizuale l-am putea traduce prin breșă de închidere și contribuie în acest fel la progresul narațiunii. Dacă succesiunea cadrelor arată trecerea timpului, succesiunea cadrelor dintr-un arc scindat arată o vertiginoasă trecere a timpului, pentru că în hiatusul dintre cadre sunt condensate încheierea discursului sfetnicului, partea de început a acțiunii și timpul care s-a scurs între acestea două.

Spațiul dintre cele două faze adică dintre ultimul cadru al discursului prescriptiv și primul cadru al narațiunii înghite toate aceste mișcări, iar cititorul are un sentiment de vertij, provocat de această succesiune, în același timp neașteptată și nenaturală.

metafore vizuale

Farmecul și specificul romanului grafic Prâslea BD îl constituie tocmai alternanța dintre lectura lentă propusă de cadrele metaforice discutate mai sus și completarea rapidă a breșelor de închidere, Sistem cu laser cu lampă oftalmică de arcele narative scindate.

Un arc scindat metafore vizuale două faze cu structură incompletă și solicită din plin participarea cititorului, iar acest lucru se întâmplă deoarece un arc narativ scindat are o redundanță foarte redusă. Este instructiv, din acest punct de vedere, să comparăm modul în care se întâmplă lucrurile în basmul clasic și în forma BD a acestuia.

Metafore Examen

În basm, discursul sfetnicului și narațiunea pot relua aceleași elemente, iar rezultatul este un text cu un grad înalt de redundanță, așa cum se întâmplă în aceste două extrase din Povestea lui Harap-Alb: 1 — Îmbracă-te iute în pielea cea de urs, care o ai de la tată-tău, apucă pe ici tot înainte, și cum îi ajunge în răscrucile drumului, ai să și dai de Grădina Ursului. Atunci sai răpede înlăuntru de-ți ia este posibilă restabilirea vederii 15 într-ales, și câte-i vrea de multe, căci pe urs l-am pus eu la cale.

Dar, la toată întâmplarea, de-i vedè și-i vedè că s-a trezit și năvălește la tine, zvârle-i pelea cea de urs și apoi fugi încoace spre mine cât îi putea. Harap-Alb face cum iau cu vederea slabă zice Sfânta Duminică. Și cum metafore vizuale în grădină, odată începe a smulge la sălăți într-ales și leagă o sarcină mare, mare, cât pe ce să n-o poată ridica în spinare.

Și când să iasă cu dânsa din grădină, iaca ursul se trezește, și după dânsul, Gavrile! Harap-Alb, dacă vede reaua, i-aruncă pelea cea de urs, și apoi fuge cât ce poate cu sarcina în spate, tot înainte la Sfânta Duminică, scăpând cu obraz curat.

Creangă 2 — Ei, ei! Tu, Harap-Alb, rămâi aici într-însa, toată ziua, și iaca ce ai de făcut: pune-ți obrăzarul cum se pune, iară sabia să n-o slăbești din mână; și de-amează, când a veni cerbul aici la izvor să beie apă și s-a culca ș-a adormi, cu ochii deschiși, cum i-i feliușagul, tu, îndată ce l-ii auzi horăind, să ieși încetișor și să potrivești așa ca să-i zbori capul dintr-o singură lovitură de sabie, și apoi răpede să te arunci în groapă și să șezi acolo într-însa până după asfințitul soarelui.

Și atunci să ieși fără frică să-i jupești metafore vizuale, iară capul să-l iei așa întreg, cum se găsește, și apoi să vii pe la mine. Și așa, după asfințitul soarelui, Harap-Alb iese din groapă, jupește pielea cerbului cu băgare de seamă, să nu smintească vreo peatră din locul ei, apoi iè capul întreg, așa cum se găsea, și se duce la Sfânta Duminecă. Celălalt model de raportare a narațiunii la discursul sfetnicului ne este oferit în Pasărea măiastră: 3 După ce ne învăță cum să facem să intrăm în curtea zmeilor și cum să lucrăm, mă jură pe ce am metafore vizuale scump pe lume, pe tata, ca să nu o las la zmei, ci să o iau; iară noi ne-am dus.

Ce e drept, și mie îmi plăcu fata, de cum o văzui. Și ajungând la hotarul celorlalți zmei, am stat de ne-am odihnit. Iară în revărsat de zori, am pornit pe tărâmul zmeilor, și am ajuns cam aproape de nămiezi la palaturile lor, care erau și mai frumoase decât ale celor dintâi.

Cum am descălecat, m-am dus la grajd, iară tovarășul meu s-a întors înapoi; fiindcă așa ne învățase fata. Pasărea măiastră, Ispirescu fig.

metafore vizuale

Aici, narațiunea face trimitere la un discurs care a avut loc și subliniază conformitatea cu instrucțiunile primite, fără a le reproduce însă, iar redundanța ansamblului este diminuată. În Prâslea BD, formula adoptată este cea a unui arc narativ scindat, care combină abrupt instrucțiunile și narațiunea, un mod de a povesti a cărui redundanță este minimă, dar al cărui efect narativ este maxim.

Un arc scindat încalcă astfel unul dintre principiile BD, care este redundanța și repetiția, celălalt fiind principiul controlul hipermetropiei, în virtutea căruia acțiunea avansează Miller Un arc scindat are o redundanță redusă și solicită o participare mai mare din partea cititorului, care trebuie să completeze mintal cadrele lipsă; cu toate acestea, într-un arc scindat etapele lipsă ale structurii evenimențiale metafore vizuale ușor de recuperat din instrucțiunile care îl precedă, iar cititorul presupune că acțiunea s-a desfășurat după cum a metafore vizuale preconizată, până în momentul în metafore vizuale a apărut schimbarea notabilă adică momentul culminant.

Spre deosebire de ce se întâmplă în momentul în care imaginea este însoțită de narațiune fig. Dispariția baloanelor cu îndrumări poate fi considerată, în acest fel, și semnalul începerii narațiunii. Modalitățile narative pe care le-am evidențiat aici au calitatea de a încetini sau de a dinamiza acțiunea, fiecare dintre ele realizând acest lucru într-un mod propriu. Astfel, în cadrele metaforice povestirea tinde să se limiteze la o singură imagine, pe care cititorul o descifrează lent, ca pe un tablou, iar privirii i se impun diferite elemente dinamice care populează cadrul; pentru arcul narativ scindat, însă, caracteristică este dinamizarea povestirii prin trecerea abruptă de la instrucțiuni la narațiune.

METAFORE VIZUALE ȘI ARCE NARATIVE SCINDATE ÎN PRÂSLEA CEL VOINIC ȘI MERELE DE AUR, ROMAN GRAFIC

Arcul scindat scurtcircuitează planurile narative potențial vs. El necesită o construcție multimodală metafore vizuale vizual și limbaj verbal și este ireductibil la unul dintre acestea altfel spus, nu poate fi parafrazat doar prin limbaj vizual sau doar prin limbaj verbal. În plus, arcul scindat solicită o participare mai mare din partea cititorului, care trebuie să completeze evenimentele absente, întregind astfel povestirea.

Metaforele vizuale, pe de altă parte, îi cer cititorului să pună în legătură elemente ale limbajului verbal cu particularități ale desenului, pentru a putea descifra semnificația acestuia din urmă. Metaforele vizuale și arcele narative scindate își dovedesc, în acest fel, capacitatea de a realiza posibilitățile de dezvoltare latente ale basmelor clasice. Petre Ispirescu, Basmele românilor, vol.

I, București, Curtea Veche Publishing, Maria Surducan, Prâslea cel voinic și merele de aur, roman grafic, București, Vellant, Harvey, Robert C. Related Papers.